Bune practici în industria bijuteriilor

Bijuteriile au fost dintotdeauna reprezentate ca simboluri ale frumuseții, artei, puterii, bogației. În jurul lor au fost țesute povești spectaculoase de curaj și romantism, dar în epoca informației devenim tot mai conștienți că realitatea procesului prin care bijuteriile sunt create nu e deloc una frumoasă. Diamantele sclipitoare și aurul dintr-un colier purtate ostentativ de vreo vedetă hollywoodiană vorbesc despre succes și lux, dar ascund realități oribile despre condițiile în care aceste minerale sunt exploatate.

shutterstock_374104564

Deși sunt organizații internaționale care cercetează și vorbesc de  mult timp despre practicile miniere, opinia publică a devenit conștientă de ele abia recent, mai cu seamă o dată cu lansarea filmului Blood Diamonds cu Leonardo di Caprio, în 2006. Acesta a avut un impact puternic asupra industriei deoarece consumatorii au aflat deodată că un lucru așa frumos precum un diamant e obținut în urma unui joc murdar în care copii mor sub amenințarea armelor și a unor condiții de trai inimaginabile ca să asigure resursele financiare pentru menținerea unui regim dictatorial. Banii pentru acel diamant vin din cele mai bogate și „civilizate” colțuri ale lumii.

Discuția se extinde la toate materialele pentru bijuteriile fine: aur, agint, platină, pietre colorate. E adevărat că există mari corporații care extrag minerale în condiții de muncă decente, cu respectarea normelor de siguranță și de mediu, dar studiile arată că aproape 90% din forța de muncă din industria extractoare e de tip artizanal. Ce înseamnă artizanal? Înseamnă că undeva în Uganda, o femeie cu copilul legat în spate petrece toată ziua aplecată, rotind continuu o sită cu apă, nisip și pietre în speranța că va găsi o pepită mică de aur. Apoi, în cazul fericit în care pepita e găsită, pentru separarea aurului de balast se folosește mercur. Nu, femeia nu știe că mercurul este foarte toxic și că n-ar trebui să-l folosească și să amestece în soluție cu mâinile goale. Nu știe că dacă folosește același lighean pentru separarea aurului cu mercur și pentru a-și spăla mai târziu copilul că acesta se poate îmbolnăvi grav și iremediabil. Prin expunere repetată și de lungă durată, mercurul îți atacă sistemul nervos: te prostește, te orbește, te schilodește. Noi ăștia din lumea bună nu suntem feriți de consecințe. Același mercur ajunge în sol, în râuri, ajunge în mări, în pești, în farfuria noastră, în corpul nostru.

Femeia n-a mers la școală, nu știe care-i prețul aurului pe bursă, știe doar oferta bișnițarului care vine prin zonă și  cumpără metalul de la ea și alții ca ea. Nu știe că bișnițarul o păcălește și la preț și la balanță. Pentru ea căutarea aurului nu-i o metodă de îmbogățire, e o metodă de supraviețuire. Bișnițarul merge mai departe și vinde aurul la corporație. Corporația îl strânge, îl rafinează în Elveția și-l vinde apoi în lingouri strălucitoare frumos marcate cu ‘Swiss Made’. E curat.

Undeva în Congo, un puști de 15 ani sapă după diamante. Nu merge la școală, tatăl lui e orb, iar el trebuie să muncească să întrețină familia. Până recent aceste diamante asigurau finanțarea unui război civil și erau exploatate sub amenințarea armei. La fel se întâmpla cu rubinele din Myanmar (Burma), smaraldele din Columbia, lapis lazuli din Afganistan și lista se poate lungi considerabil. Sunt aceleași pietre fermecătoare la care ne uităm cu jind în vreo vitrină. Sunt cele pe care le purtăm pe deget.

Deși, la prima vedere ai spune că răspunsul moral e să te oprești din cumpărat orice fel de metale sau pietre prețioase acum, realitatea cere soluții în nuanțe de gri. Dacă refuzi complet să cumperi aur dintr-o anumită zonă, refuzi singura posibilitate de întreținere a oamenilor din acea zonă. Fără banii din vânzarea acelei pepite de aur, femeia și copilul ei nu au ce mânca.

Soluția poate consta doar temporar din interzicerea totală a cumpărării și doar în situații de conflict armat, de gen „până când războiul care e alimentat din vanzarea diamantelor nu încetează, noi nu mai cumpărăm diamante de aici”.  E principiul pe care s-a bazat procesul Kimberley.   Mai departe, însă, e nevoie de strategii durabile și bine gândite care să asigure minerilor un venit minim și condiții decente de muncă. Pentru diamante există procesul Kimberley, prin care producătorii și toți revânzătorii de diamante trebuie să se asigure că pietrele nu provin dintr-o zonă de conflict. Pentru pietre colorate nu există o strategie globală, ci doar sugestii. De exemplu, a existat multa vreme un embargou american pe rubinele provenind din Myanmar (Burma), tot mai multe state impun reguli stricte pentru importul/exportul fildeșului care duc la extincția populațiilor de elefanți, coralul este contraindicat daca îți pasă de sănătatea oceanelor (deși, din păcate la târguri de pietre și bijuterii se vând încă munți de coral natural), lapis lazuli provenind din Afghanistan e ocolit pentru că ajută la sprijinul financiar al talibanilor rebeli.

Pentru aur există Fairtrade și Fairmined. Organizația internațională Fairtrade (aceeași care certifică sursele de banane, cacao sau cafea) identifică mici comunități de mineri și le ajută să se înregistreze ca entități organizate. Fairtrade se asigură apoi că aceste comunități nu folosesc copii pentru exploatare, că respectă niște norme minime de siguranță a muncii și că respectă mediul înconjurător reducând utilizarea mercurului și a cianurilor și prin păstrarea peisajului nealterat. O dată aceste criterii îndeplinite, organizația Fairtrade susține comunitățile de mineri artizanali să obțină nu doar un preț corect pentru aurul exploatat, dar și ceva în plus (premium), un procent peste prețul aurului care constituie bani pentru reinvestirea directă în dezvoltarea comunității lor.

Lila’s (firma noastră din UK) este înregistrată și aprobată să comercializeze bijuterii din aur Fairtrade și acum mai toate piesele la comanda pe care le realizăm sunt Fairtrade, mai ales verighetele. Asta înseamnă că știm cu exactitate de unde provine aurul (în cele mai multe din cazuri mina Sotrami din Peru, mai nou Busia din Uganda, mină care funcționează doar cu femei și pe care Lila’s a sprijinit-o direct cu donații pentru utilaje). Știm că taxele suplimentare pe care le plătim ajută puținii oameni care lucrează în mină să construiască și să întrețină un dispensar medical sau o școală. E un scenariu diferit față de acela unde o mare corporație (ex Gabriel Resources) plătește câteva salarii lucrătorilor din zonă, cu puțină grijă pentru mediul înconjurător sau grijă pentru oamenii din zonă și proiectul de exploatare e de scurtă durată.

Există un curent puternic de responsabilizare în țările dezvolatate și tot mai mulți clienți care vor să știe de unde provin metalul și pietrele pentru bijuteria lor. E o bucurie mare pentru noi când putem spune cu precizie sursa materialelor și avem inele de logodnă cu aur din Peru și granat din Mozambique sau safir din Madagascar. Sursa și lanțul de furnizori sunt foarte importante. Când am avut audit de la Fairtrade a trebuie să demonstrăm că putem urmări o pereche de verighete de la comandă până la vânzare, că știm exact de unde provine aurul, cine l-a prelucrat, cine l-a marcat, cine l-a vândut și cine l-a cumpărat. Pentru client, dovada că are în mână o piesă din aur Fairtrade, pe lângă factură, este marca specială Fairtrade, pe care doar oficiul de marcare o poate aplica și doar pentru un comerciant înregistrat și aprobat.

Dacă nu ai acces la Fairtrade, atunci o alternativă etică este aurul reciclat, adică cel care provine din bijuterii sau fragmente vechi, este topit, rafinat și apoi prelucrat în piese noi.  și e bine de evitat procesele toxice precum rodinatul (folosește cianuri).

Această postare am început-o la sfârșitul lunii martie, atunci când am participat la simpozionul de practici etice în industria bijuteriilor, organizat în Edinburgh, Scoția (da, știu, mi-a luat o veșnicie s-o termin), când s-a lansat și primul portal online de practici etice – o resursă extraordinară de informații pentru cei care vor produse de lux cu o conștiință curată.

http://time.com/4011617/inside-the-democratic-republic-of-congos-diamond-mines/

https://www.kimberleyprocess.com

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=50890

http://www.ethicalmaking.org

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s