Tabel de constante pentru identificări gemologice

E o postare extrem de plicticoasă, dar care sper să folosească deopotrivă gemologilor amatori și celor cu experiență.

Dacă aveți o gemă șlefuită și puteți face doar un singur test cu ea, atunci vă recomand să determinați indicele de refracție. E cel mai bun punct de pornire. Tabelul atașat, adaptat după manualele de laborator de la GIA și GemA e construit după ordinea inversă a indicelui de refracție a celor mai populare pietre folosite la bijuterii. O dată ce ați aflat indicele de refracție al pietrei testate verificați tabelul pentru a găsi valoarea pietrei voastre. E foarte posibil să găsiți indici similari sau chiar identici, caz în care va trebui să continuați testele pentru a confirma identitatea piatrei. E bine să faceți teste confirmatoare oricum, dar aceste sunt absolut necesare când aveți mai multe pietre cu indici similari. La specia berilului, de exemplu, tabelul include mai multe varietăți, în funcție de culoare și de geneză. Dacă aveți o piatră verde cu indice de refracție 1.577 – 1.583, urmărind tabelul concluzionați că piatra voastră poate fi ori beril verde (saturație mai scăzută decât la smarald), smarald sau smarald sintetic. Dacă berilul verde îl deosebiți după saturația culorii, între un smarald natural și unul de sinteză nu puteți distinge decât cu ajutorul unui microscop. Tabelul trage însă un semnal să considerați toate variantele și să efectuați teste confirmatoare până ce sunteți convinși de identitatea pietrei.

În privința altor teste cu care tabelul vă poate fi de folos, acestea sunt: observații generale legate de gradul de transparență și culoarea pietrei, birefrangența, caracterul optic și greutatea specifică. Caracterul optic este notat imediat sub denumirea pietrei sub forma U-/+ sau B-/+, adică uniax sau biax, despre care voi scrie în postarea următoare, despre polariscop. Birefrangența o puteți calcula ușor dacă faceți citiri atente cu refractometrul. Greutatea specifică o puteți determina cu ajutorul unei balanțe și a unui dispozitiv de măsurat masa pietrei în apă (a doua postare viitoare).

Am muncit ceva ore bune la acest tabel și m-am străduit să fie cât mai corect, dar dacă s-au strecurat erori vă rog să-mi atrageți atenția să le corectez. Am încercat pe cât cu putință să coroborez denumirile din engleză cu cele românești și am inclus atât cele mai des întâlnite pietre cât și altele mai rare, poate puțin probabil să le găsiți în bijuterii comune. Am ignorat unele precum YAG sau GGG, simulante de diamante care nu se mai produc și e puțin probabil să le vedeți. Dacă totuși considerați că am omis pietre sau aspecte importante dați-mi de veste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s